La început de drum, Fernando recomandă obiectivele care asigură un bun echilibru între un câmp vizual relativ larg şi o distorsiune redusă a imaginii. „Îmi plac foarte mult obiectivele Canon RF 35mm F1.8 Macro IS STM şi Canon RF 50mm F1.8 STM”, afirmă el plin de entuziasm. „Sunt mici şi discrete, astfel încât puteţi fotografia fără a fi observaţi. Calitatea este excelentă şi sunt relativ accesibile ca preţ. Mai folosesc şi obiectivul Canon EF 24-240mm F4-6.3 IS USM pentru că este foarte versatil. Nu pot accepta nicio distorsiune în fotografiile mele de arhitectură, dar, datorită corecţiilor din aparatele foto din seria EOS R, devine un obiectiv fără distorsiuni.”
Un alt obiectiv intermediar care este deosebit de potrivit pentru fotografia de arhitectură este Canon RF 16mm F2.8 STM. Acest obiectiv cu distanţă focală fixă de 16 mm nu este doar ultra-accesibil, ci şi ultra-grandangular, ceea ce vă permite să surprindeţi mai mult în fotografii, de exemplu, un pod întreg. Pasionaţilor de arhitectură le vor plăcea, de asemenea, efectele interesante asupra liniilor şi unghiurilor pe care le oferă obiectivul.
După ce aţi ales un aparat foto şi un obiectiv care să vi se potrivească şi v-aţi familiarizat cu elementele de bază ale genului, Fernando vă sfătuieşte să experimentaţi în continuare cu fotografia de arhitectură, de la unghiul de fotografiere până la filtrele pentru obiective.
„Un filtru de densitate neutră este excelent pentru o expunere prelungită, chiar şi în lumină puternică”, explică Fernando. „Pentru fotografierea elementelor arhitecturale într-un loc aglomerat, o expunere prelungită va face ca toţi oamenii şi traficul care se mişcă în jur să dispară efectiv, scoţându-i din cadru. Un filtru de polarizare circulară este excelent pentru înlăturarea reflexiilor din geamuri. Funcţionează la fel de bine şi pe clădirile cu un finisaj lucios. Trebuia să fotografiez o clădire de beton care era vopsită în roşu şi era super-strălucitoare. Utilizând filtrul de polarizare circulară, am înlăturat toată strălucirea, lăsând culoarea să iasă în evidenţă.”
Pentru Fernando, fotografia de arhitectură este mai mult decât o simplă meserie, este o chemare. O chemare inspirată în egală măsură de clădiri şi de viaţa din ele.
„În cele din urmă, fotografiez piese de arhitectură pentru a-mi câştiga existenţa, dar încă mai cred că oamenii care se află în interiorul clădirii sau care o folosesc sunt cel mai interesant element”, conchide el. „Fotografia de arhitectură înseamnă să surprind viaţa, în opinia mea.”
Sunteţi pregătiţi să începeţi?
Articol scris de Matthew Richards