A model car in the garage

Creatorul de modele şi fotograful Simon Carter. O poveste despre putere şi dimensiune.

Portretul lui Simon Carter

Pasiunea lui Simon Carter a început cu zeci de ani în urmă. Începând cu crearea modelelor încă de când era copil, continuând apoi cu circuite automobilistice şi având acum o carieră ca fotograf profesionist, abia în momentul în care a avut timp pentru a combina aceste abilităţi, a putut crea şi fotografia lumea miniaturală a sporturilor automobilistice pe care şi-a imaginat-o întotdeauna. Văzând colecţia sa uimitoare de maşini de curse în miniatură, suntem uimiţi de sarcina pe care şi-a asumat-o. Este o poveste despre crearea unei lumi, iar mai apoi despre păşirea în aceasta.

Ne puteţi spune câte ceva despre ce v-a inspirat să începeţi să creaţi şi să fotografiaţi modele în miniatură?

Copilărind în anii ’60, ca o mare parte dintre ceilalţi copii, am petrecut ore în şir creând modele de tancuri din al doilea război mondial. Abia recent, când le-am redescoperit în pod, am realizat că pot pune laolaltă toate interesele şi aptitudinile mele pentru a crea ceva complet unic.

Cum construiţi o replică perfectă a unei maşini de curse?

Acestea sunt bazate pe seturi produse în anii ’70 şi ’80 care nu mai sunt comercializate în zilele noastre, aşa că găsirea acestora este puţin complicată. Ca şi cum acesta nu este un lucru destul de complicat deja, le modific pentru a mă asigura că vehiculele sunt perfecte din punct de vedere mecanic, făcând suspensiile, uşile, capotele şi portbagajele funcţionale. Apoi adaug praful, arsurile şi zgârieturile specifice maşinilor de curse reale. De aceea durează aproximativ trei luni să construiesc fiecare model.

Când vă construiţi scenele, vă gândiţi la acestea din punctul de vedere al unui iubitor de maşini sau al unui fotograf?

Câte puţin din fiecare. Îmi creez scenele în acelaşi fel în care sunt create orice scene pentru fotografiere sau filmare. Acest lucru înseamnă că până şi în această etapă mă gândesc la unghiurile de care am nevoie astfel încât să pot obţine imaginile dorite. Nu este vorba doar despre a recrea ceva ce seamănă cu un garaj pentru maşini de curse, este vorba despre crearea unei scene în care pot să fotografiez.

Scena cu un garaj pentru modele

©Simon Carter

Cum abordaţi fotografierea odată ce maşinile şi scena sunt pregătite?

Încă de la început am insistat ca toate imaginile mele să arate ca şi cum un amator al curselor de maşini doar ce a păşit în unul dintre aceste garaje, şi în momentul în care nu îl vede nimeni, reuşeşte să obţină rapid câteva fotografii.

Pentru a face asta, trebuie să îmi imaginez că am o înălţime de 15 cm. Ca fotograf de miniaturi, există doar trei unghiuri din care pot să fotografiez: în picioare, aplecat în faţă şi stând aşezat într-un genunchi.

Uitându-ne printre fotografiile dvs., ni se pare că toate sunt capturate în exterior, chiar dacă deja ştim că nu este aşa. Cum reuşiţi acest lucru?

Lumina. Totul se rezumă la utilizarea luminii naturale. Aş putea retuşa acest efect, dar prefer să creez totul cu ajutorul aparatului foto.

Vă ajută experienţa de fotograf profesionist în această situaţie?

Setez luminile acestor scene în acelaşi fel în care setam luminile în scenele cu maşini normale când lucram ca fotograf profesionist. Ceea ce implică reflexia luminilor de pe suprafeţe mai degrabă decât iluminarea directă a maşinilor. Acest lucru conferă vopselei maşinilor un efect lucios care poate fi obţinut doar în exterior. Dar uneori prea multe cunoştinţe îţi pot pune piedici. La urma urmei, încerc să creez o serie de fotografii care arată ca şi cum au fost capturate de un amator. Aşadar trebuie să îmi reamintesc să fac lucruri despre care ştiu că nu sunt corecte.

Maşină în miniatură în garaj

©Simon Carter

Există un pachet special de început pentru o persoană care doreşte să înceapă să fotografieze miniaturi?

Pentru a vă oferi o idee despre cât de puţină tehnologie este nevoie, atunci când fotografiez fixez aparatul foto astfel încât să pot muta orice în scenă cu câte un milimetru, până ce totul este perfect. Pentru a face acest lucru, utilizez o sacoşă de la supermarket umplută cu doi pumni de orez în loc de „sac de nisip” pe care echilibrez aparatul foto. Aceasta este cea mai bună cale deoarece nu există spaţiu pentru un mini-trepied şi, în orice caz, aparatul foto ar fi aşezat prea sus, iar unghiul ar fi greşit.

Aşadar, ce urmează?

Mă gândesc că următoarea mea provocare trebuie să fie construirea unui garaj de tip american. Voi fi ocupat câţiva ani cu acest lucru.

Dacă vă simţiţi inspiraţi, vizualizaţi întreaga lume a modelelor în miniatură de maşini de curse a lui Simon Carter.

Aparatele şi accesoriile utilizate de Simon

Aparate foto:

Canon EOS 5D

Canon Sure Shot 35mm AF-7

Obiective:

Canon EF 50mm f/1.2L IS USM

Canon EF 100mm f/2.8L Macro IS USM

Răspunsurile au fost editate pentru a fi mai clare şi mai fluente.



Interviu realizat de: Mark Blaylock