Shooting a vignette with Nehemias Colindres

Filmarea unei imagini cu efect de vignetare cu Nehemias Colindres

Fotograful şi realizatorul de filme, Nehemias Colindres, ne oferă trei dintre cele mai interesante tutoriale ale sale pentru filmare: filmarea unei scene cu efect de vignetare, recomandările unui realizator de filme şi printr-un obiectiv.

Filmarea unei scene sau „imagini cu vignetare” după cum este cunoscută în domeniul comercial, necesită planificare atentă şi capacitatea de a înţelege care vin odată cu experienţa.

După crearea unor panouri-atmosferă (exemple vizuale care reprezintă efectul de obţinut) şi a „tratamentelor” (descrierea scrisă a acţiunii care va avea loc în scenă) trebuie să vă fie foarte clar ce anume doriţi să obţineţi.

Creaţi o hartă pentru fiecare cadru prin crearea unui panou al poveştii, ţinând cont de obiectul pe care doriţi să-l folosiţi. Nu vă faceţi griji dacă nu sunteţi desenatori prea buni, chiar şi o schiţă brută vă poate ajuta să vizualizaţi scena finală.

Bucăţi din alte filme care credeţi că se potrivesc sunt foarte bune ca referinţă. Nu uitaţi, asta nu înseamnă că furaţi; până la urmă cu toţii suntem influenţaţi unii de alţii. Nu veţi reinventa arta filmografiei dar puteţi adăuga propriul capitol în istoria acesteia.

Înainte de a filma orice, cel mai bine este să repetaţi mişcarea camerei şi să o separaţi în bucăţi mai mici pentru a fi clar ce anume doriţi să obţineţi în scena respectivă.

Apoi trebuie să parcurgeţi scena împreună cu actorii. În funcţie de calitatea actorilor fie le simplific munca, fie lucrez cu ei şi îi provoc să aducă propria contribuţie la film. Indiferent de nivelul de experienţă, este sarcina regizorului să le dea un obiectiv emoţional sau mental.

Aceştia trebuie să înţeleagă în ce stare trebuie să se afle. Îmi place să ghidez actorul pe parcursul scenei dar să permit o observare continuă din spatele camerei. Din acest punct mă străduiesc să găsesc anumite cadre şi uneori chiar găsesc idei preţioase neaşteptate pe care nu le planificasem. 

După filmarea scenei într-o singură dublă, scot în evidenţă anumite detalii care pot conferi scenei un element diferit. Alegerea depinde de stilul dvs. şi de tipul de film pe care îl realizaţi. 

Apoi creez un portret. Portretele pot insufla viaţă în lucrare dar trebuie să puteţi face actorul sau subiectul să se simtă comod. Oferiţi-le mici sugestii, de obicei îi spun actorului să privească în altă direcţie, să respire adânc şi să se întoarcă spre cameră expirând. Dacă asta nu mă ajută să obţin imaginea dorită, îi schimb poziţia şi îi rog să încerce să redea diferite expresii. Dintr-un anumit punct dacă aţi obţinut ce doreaţi după câteva duble atunci este mai bine să nu risipiţi timpul. 

În final scena trebuie să fie împărţită în bucăţi suficient de mici încât să aveţi mai multe opţiuni atunci când ajungeţi la etapa de montaj. Este posibil să vă placă ca dublă completă sau dacă sunteţi un editor mai experimentat, puteţi îmbogăţi filmul cu propriul stil. 

Este important să aveţi control asupra fiecărui aspect dar este, de asemenea, important să ştiţi când să vă detaşaţi şi să lăsaţi libertate celor din jur, de la subiecţi şi până la evenimentele accidentale care pot avea loc.

Nu uitaţi, un realizator bun de filme este bun numai în măsura în care procesele mentale de concepere şi planificare investite în filme sunt bune.