Exposure Header

Controlul expunerii

Expunerea este o măsurătoare a cantităţii de lumină care atinge senzorul camerei şi determină luminozitatea fotografiei. Poate fi controlată prin timpul de expunere, deschiderea diafragmei şi setarea ISO. Ajustarea oricăreia dintre acestea afectează atât expunerea, cât şi aspectul fotografiei. 

Acest videoclip explică cum să folosiţi deschiderea diafragmei, timpul de expunere şi setările ISO pentru a obţine expunerea şi efectele potrivite pentru fotografie.

În mod normal, camera se ocupă de setările expunerii prin modurile automate. Dar dacă învăţaţi despre modul în care aceste elemente diferite afectează fotografiile, veţi avea mai multă încredere să preluaţi controlul. Imaginile care rezultă vor ieşi în evidenţă de fiecare dată.

Deschiderea diafragmei reprezintă dimensiunea orificiului din obiectiv prin care trece lumina. Fiecare obiectiv are o gamă de setări pentru deschiderea diafragmei de la mare la mică. Folosiţi modul Aperture Priority (Prioritate de diafragmă) pentru a controla deschiderea diafragmei, iar camera se poate ocupa de expunerea generală.

Deschiderea diafragmei este calculată ca număr f. Deschiderile mari ale diafragmei sunt exprimate în numere mici, cum ar fi f/2,8, şi permit pătrunderea unei cantităţi mai mari de lumină, producând o adâncime redusă a câmpului (neclaritate accentuată dincolo de punctul de focalizare). Deschiderile mici ale diafragmei sunt exprimate în numere mari, cum ar fi f/16, şi permit pătrunderea unei cantităţi mai mici de lumină, producând arii mari focalizate între prim-plan şi fundal.

Comparaţie între deschiderile diafragmei0,4 sec, f/16, ISO 100
Comparaţie între deschiderile diafragmei1/250s, f/1,8, ISO 100

Cele două fotografii au o expunere similară, dar deschideri diferite ale diafragmei. Este vizibil că folosirea unei deschideri mici a diafragmei pentru imaginea din stânga creează o adâncime mare a câmpului, cu multe zone focalizate. Mărirea deschiderii diafragmei pentru imaginea din dreapta reduce adâncimea câmpului, astfel încât există mai puţine puncte focalizate.

Timpul de expunere reprezintă perioada de timp în care lumina poate să atingă senzorul. Este exprimată în secunde. Folosiţi modul Shutter Priority (Prioritate timp de expunere) (Tv) pentru a controla timpii de expunere, iar camera va prelua controlul asupra expunerii generale.

Timpii scurţi de expunere, ca 1/1000s, sunt folosiţi pentru a îngheţa mişcările rapide, cum ar fi apa curgătoare. Timpii de expunere lungi sunt folosiţi pentru a adăuga mişcare, cum ar fi estomparea apei curgătoare într-un curs de apă.

Comparaţie între timpii de expunere1/1000s, f/5, ISO 2000
Comparaţie între timpii de expunere1/2s, f/16, ISO 50

Comparaţi aceste fotografii surprinse cu o expunere similară, dar cu timpi de expunere diferiţi. Este vizibil efectul folosirii unui timp de expunere lung asupra imaginii cu apa curgătoare. Pentru timpii lungi de expunere, trebuie să folosiţi un trepied sau un suport pentru a preveni mişcarea camerei.

Setarea ISO stabileşte sensibilitatea la lumină a senzorului. De aceea, aceasta poate fi folosită pentru a amplifica lumina care atinge senzorul, ceea ce duce la o mai mare flexibilitate pentru timpul de expunere şi deschiderea diafragmei. În mod normal, ISO porneşte de la valoarea 100 şi creşte odată cu sensibilitatea.

Valoarea ISO poate să afecteze calitatea imaginii prin granulaţie, zgomot sau culori estompate. În general, se recomandă folosirea celor mai joase setări ISO.

Comparaţie între valorile ISO1/20s, f/5,6, ISO 400
Comparaţie între valorile ISO1/20s, f/5,6, ISO 1250

Scena din dreapta este mult mai întunecată decât cea din stânga. Pentru a menţine timpii de expunere cât mai scurţi şi a putea să fotografiaţi fără trepied, va trebui să măriţi valoarea ISO pentru a compensa. De data aceasta la 1250, ceea ce nu a afectat calitatea fotografiei.

Să controlaţi expunerea înseamnă să jonglaţi cu aceste trei setări. De exemplu, dacă scurtaţi timpul de expunere pentru a îngheţa acţiunile rapide, este posibil să expuneţi insuficient imaginea. Pentru a compensa, va trebui să măriţi deschiderea diafragmei. Similar, dacă măriţi deschiderea diafragmei pentru a maximiza focalizarea faţă-spate, va trebui să măriţi timpii de expunere. Puteţi să folosiţi şi setările ISO pentru a menţine expunerea. Deseori veţi vedea relaţia ilustrată ca un triunghi al expunerii.

Cu selectorul compensării expunerii, controlaţi gradul de luminozitate a imaginii. Un număr negativ va micşora expunerea şi va întuneca imaginea, un număr pozitiv va mări expunerea pentru a lumina imaginea.

Comparaţie între expuneri1/15s, f/5,6, ISO 400 Expunere-2
Comparaţie între expuneri1s, f/5,6, ISO 400 Expunere+2

Este vizibil că cele două fotografii au expuneri diferite, deşi scena are aceeaşi cantitate de lumină. Fotografia din stânga este prea întunecată sau expusă insuficient, iar fotografia din dreapta este prea luminoasă şi supraexpusă. Dacă folosiţi compensarea expunerii, corectaţi expunerea.

Ajustarea expunerii în acest fel poate fi folosită pentru efecte creative. Întunecaţi imaginile pentru a influenţa atmosfera şi a adăuga profunzime culorilor, mai ales în fotografia peisagistică. Dacă măriţi expunerea, veţi lumina umbrele şi veţi produce un aspect mai modern.

Cu bracketingul la expunere, puteţi să surprindeţi o scenă la un anumit număr de expuneri şi să o alegeţi ulterior pe cea mai potrivită. Alegeţi între 1 şi 3 trepte pe scala expunerii şi permiteţi camerei să facă ajustările necesare privind setărilor.

Data viitoare când folosiţi camera, încercaţi să experimentaţi cu diferite setări şi veţi vedea schimbările care apar în fotografii. După ce surprindeţi fotografii cu care vă mândriţi, nu uitaţi să le încărcaţi în Galeria Canon.


Reţineţi: în unele cazuri valorile afişate pentru imagini sunt reprezentative pentru a ilustra diferitele fotografii realizate